Eticheta: mozaic ventian

                                                                                                                                                              Carierele de marmură de Carrara
Puține,  industriile din lume au un procent mai mare de deșeuri din extracția de marmură, cum ar fi cea făcută în Italia, dar, cu toate acestea, faimoasele depozite de Carrara a lucrat timp de peste 2000 de ani, și, conform declarațiilor experților, care au examinat  muntele  pe acesta cariera de marmura , cantitatea de marmura de înaltă calitate rămâne încă să fie excavate este atât de mare încât Carrara promite să ofere rata actuală a cererii de marmura pentru alte câteva secole. Piscurile ce domină Carrara şi Pietrasanta par a fi pătate cu zăpadă. Dar e numai o iluzie. Petele albe sunt în realitate suprafeţe vaste acoperite cu bucăţi de marmură rămase în urma lucrărilor de exploatare. Aceşti munţi, care fac parte din Alpii Apuani ai Toscanei, aflată în zona central-nordică a Italiei, reprezintă o raritate geologică. Ei sunt din marmură! Nicăieri în lume nu găseşti acest material nobil într-o cantitate atât de mare. Când natura a creat in munti Alpilor Apuani, a format un depozit de marmura, care este într-adevăr foarte mare în dimensiune, deoarece nivelele cu cea mai bună calitate de marmura Carrara pare să existe la  o înălțime care ajunge până la 5.500 de picioare deasupra nivelului mării. Adâncimea exactă nu este cunoscută, deoarece depozitele nu au fost investigate prin utilizarea echipamentelor tehnice moderne, cu toate acestea, arată că o parte semnificativă a formării muntelui, în comunitatea Massa, în care Carrara, pare să fie în întregime din marmură, și se crede că formarea unor zone extinse complet 500 picioare,  în jos, fără un singur strat sau împunsătură dintr-o altă piatră. Metodele antice de exploatare au rămas în mare parte neschimbate secole la rând. Pene de lemn erau strategic introduse în fisurile naturale sau în adânciturile săpate în rocă de lucrători. Când se turna apă pe ele, penele se umflau, iar din bloc se desprindea o bucată de marmură. Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, în lucrările de exploatare a început să se folosească explozibilul. Dar prin această metodă se distrugea prea multă piatră, astfel că doar cel mult o treime din ea mai putea fi folosită. Uriaşele bucăţi de marmură abandonate — acele pete ce aduc cu zăpada — sunt o mărturie a metodelor folosite în vremuri demult apuse.
In ultimii ani, carierele de Carrara au avut o producție anuală totală de aproximativ 200.000 de tone. Ele oferă cea mai mare parte din marmura utilizată în Italia și în Europa de astăzi pentru sculptură și alte lucrări decorative, și, după cum știm, o cantitate mare este trimisa  în Statele Unite, în bucăți, sub formă brută sau prelucrata. Aceste depozite sunt destul de accesibile, mai ales că ,carierele principale acum sunt atinse printr-o cale ferată care face legătura cu principalul punct de transport maritim orasul mic port de Avenza  si Golful Liguria. Avenza este de fapt doar trei mile distanță de orașul Carrara în sine, si carierele sunt distribuite într-o zonă care se întinde de mai multe mile dincolo de frontierele sale. Cel mai apropiat oraș mare este Pisa în nordul Italiei, treizeci și două de mile depărtare. Cea mai mare parte de  marmură în această regiune provin din carierele de Avenza, acestea fiind plasate în  bărci mici cu pânze și  transferate la Genova și Livorno, unde există  multe ateliere de prelucrare. Aceste orașe sunt, de asemenea, principalele puncte de unde  urmează să fie trimise în alte părți ale Europei și Americi. În prezent, aproximativ șase sute cariere sunt în funcțiune . Dintre acestea, mai mult de jumătate sunt în Carrara sau în apropiere, aproximativ cincizeci sunt în orașul Massa, iar restul sunt împrăștiate în principal, în municipiul Massa. Ele dau de lucru la aproximativ 6.000 de oameni, și este singurul suport economic al populației de aproximativ 75.000, în această parte a Italiei.
O dovadă frumoasă a superioritati acestei marmurei este data de către sculptorul Moli în “Proiectul mama Pompei”, acum în posesia domnului Mitchell Henry, în Londra. Femeia, care fuge cu copilul ei de la dezastru, încercând să protejeze ea de ploaie de foc, cu o perdea sau un cersaf , pe care o ține peste cap.  Măiestria  cu care au fost create aceste pliuri, și finețea muncii este atât de fragilă încât se pare la fel de subtire si transparent, ca și cum ar fi panza de in .
In urmă cu aproape o sută cincizeci de ani celebra Academia de Arte Plastice a fost fondata  în Carrara, iar micul oraș este de  mult timp unul dintre centrele de artă reale ale Europei, chiar daca este mai rar auzit în comparație cu Florența și alte comunități italiene. Michelangelo a lucrat aici timp de mulți ani, și a fost unul dintre primii înțelepți care au realizat amploarea și calitatea monoliţilor de marmura. Bondinella și mulți alți maeștri ai daltii au avut ateliere  în Carrara, iar unele dintre creatiile lor sunt prezentate în muzeu, care cuprinde una dintre cele mai mari colecții de sculptură existente, inclusiv piese datând aproape din timpul Imperiului Roman.                                                                                                                                                                                                                                             sursa foto -http://www.ivarhagendoorn.com/